Salutare om bun!
Bine te-am regăsit la primul pas de făcut în reconectarea ta cu copilul adult.
Cât de greu ca părinte, să ţi se spună că te urăște, că atunci cand vei fi bătrân, vei ajunge la azil, că acolo e locul tău, că el, copilul, nu mai are mamă … Şi multe astfel de expresii. Și stai și te gândești cum de s-a ajuns aici? Ce ai făcut rău astfel încât să ți se spună așa grele cuvinte? Cuvintele sunt cu atât mai grele cu cât, odată spuse, nu mai pot fi luate înapoi. Astea sunt semnele unei comunicări deficitare, care au în spatele lor diferite traume, diferite probleme nerezolvate.
Cum ar fi să ai o relație excelentă cu copilul tău? Ce bine ar fi să comunicaţi așa cum o făceaţi… Ce bine ar fi să reîncepeţi să vă vizitaţi și să vă simțiți iar ca într-o familie…
Totul este posibil, iar eu îți voi arăta cu pași mici (care duc la schimbări mari) cum să faci asta. Îți vei putea vedea copilul, pe care crezi că îl cunoști de atâţia ani, dintr-o nouă perspectivă. Dar să începem cu începutul.
În acest email am ales să îţi vorbesc despre cele 4 bariere din calea unei comunicări eficiente, și anume:
- Presupunerile = în loc să comunicăm, ne închipuim ce gândește copilul nostru despre un eveniment, sau ce ar face sau chiar ce consecințe poate avea asupra lui și la ce mișcări să ne asteptam din partea lui. Asta se numește simplu “scenarită”. Lasă scenarita și vei vedea că realitatea este alta. Ai curaj şi vorbeşte cu el.
- Aroganţa = adică eu sunt stăpânul casei, sunt stăpânul vieții mele și al vieții tale. Nu te mai crede stăpânul lumii și coboară-te la nivelul lui, al copilului, chiar dacă este adult.
- Indiferenţa = nu vorbi cu copilul tău cu cuvinte care să îi arate indiferenţa ta, spune-i “te iubesc”, simte-i emoţia, spune cuvinte de încurajare. Conectarea dintre voi să fie de la suflet la suflet.
- Controlul = nu ne place să fim controlaţi, dar ne place să controlăm întotdeauna. Frica și mediul duc la control, la nevoia de control. Dar, există o vorbă înțeleaptă “ce ție nu-ți place, altuia nu face”.
Ce sa facem ca sa spargem aceste bariere? Simplu, de fapt toate exercițiile sunt simple și sunt la indemâna tuturor. Și, pentru că ne-am obișnuit să complicăm lucrurile, nu le mai vedem pe cele simple. Deci:
- Alege să fii disponibil/ă = alege să petreci timpul cu cei dragi, ai să afli mai multe lucruri de la ei.
- Alege conștient să asculți empatic = alege să asculți lucrurile pe care le au în comun, ceilalți, cu tine.
- Drumul cel mai scurt către inima cuiva este curiozitatea = pune întrebări deschise pentru că astfel le transmiţi ca îi preţuieşti.
- Fii generos
- Deschide-te, lasă oamenii să intre în viața ta, acceptă ajutorul lor. De multe ori ne încăpăţânăm să credem că le putem face pe toate și, cand ajungem sa nu mai avem putere şi energie, ne întrebăm de ce nu ne ajută ceilalți. Cere ajutorul lor sau, dacă ei se oferă, acceptă-l.
- Spune zilnic “îmi pasă de oameni” și chiar îți va păsa. Și îi vei vedea pe cei din jurul tău într-un mod diferit.
- Modestia = să mă gândesc la mine mai puțin și să mă gândesc mai mult la ceilalți. Dar să nu dămîn extrema cealaltă, când eu nu mai contez în viața mea.
- Adaptabilitatea = să găsești metoda potrivită prin care să pătrunzi în lumea lor.
- Zâmbește, alege să zâmbești zilnic. Zâmbetul îți aduce încrederea în forțele proprii și în tine.
În articolul următor îți voi vorbi despre programările primite de noi de la părinţi şi pe care le-am aplicat fără să ştim, la rândul nostru, copiilor noștri.
Dar, până atunci, te rog să îmi trimiți un comentariu ca răspuns la acest articol, pentru ca sunt curioasă să îmi spui care din aceste metode le-ai aplicat, dacă te-au ajutat și cum te-au ajutat.
Să ai o zi excelentă!
Gabriela Ștefănescu
Coach şi consilier în relaţiile părinte-copil adult